Bilanţul D.N.A. a reprezentat, în ultimii ani, nu doar un barometru al luptei anticorupţie în România, ci şi un indicator bun legat de justiţie şi de felul în care instanţele înţeleg să judece cazurile de mare corupţie. D.N.A. a raportat pe anul trecut o creştere semnificativă a condamnărilor definitive în cazuri de corupţie. Raportul de activitate pe 2012 arată şi amploarea pe care a luat-o fenomenul deturnării de fonduri europene.
Cazuri cu finalitate în justiţie
Întotdeauna, la prezentarea bilanţurilor D.N.A., se preciza că unul dintre cei mai buni indicatori legaţi de eficienţa instituţiei este numărul de condamnări, deşi procurorii anticorupţie nu pot influenţa decât prin probele aduse felul în care decurge în instanţă un proces de corupţie. Conform raportului D.N.A. pe 2012, prezentat la sfârşitul săptămânii trecute, numărul condamnaţilor definitiv a crescut anul trecut cu 150%. 743 de persoane au primit sentinţe de condamnare, dintre care opt sunt demnitari.
Raportul D.N.A. mai menţionează că s-a continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, printre persoanele condamnate definitiv fiind opt demnitari: un ministru, un secretar stat, un senator (comandant al Statului Major al Forţelor Terestre), un secretar de stat şi un director al Companiei Naţionale Lignitul Oltenia, un secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, doi directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii cu rang de subsecretari de stat şi un subprefect.
Potrivit D.N.A., s-a menţinut rata mare a condamnărilor şi a celorlalte decizii prin care instanţele de judecată au stabilit vinovăţia, respectiv 90% din totalul persoanelor faţă de care s-au pronunţat hotărâri definitive în 2012. Structura centrală a D.N.A. precizează că s-a monitorizat atent soluţionarea cauzelor importante şi complexe finaliza
