Colegiul Cardinalilor, convocat la Vatican de două ori în cursul zilei de luni, este cel care are atribuţiile guvernării Bisericii Catolice până la alegerea noului papă, fără a avea putere sau jurisdicţie asupra problemelor ce îi revin doar Suveranului Pontif, printre care numirea episcopilor.
În cadrul unei confreinţe de presă susţinute, luni, la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, preotul doctor Eduard Giurgi a trecut în revistă prima săptămână de după retragerea papei Benedict al XVI-lea, referindu-se strict la perioada dintre renunţarea papei Benedict al XVI-lea la Scaunul Apostolic şi convocarea Colegiului Cardinalilor.
În contextul în care vineri, 1 martie, a fost anunţat "Sede Vacante", ceea ce înseamnă că Scaunul Apostolic a fost oficial declarat vacant, toate atribuţiile guvernării Bisericii Catolice revin, până la numirea noului papă şi cu anumite restricţii clare, Colegiului Cardinalilor, a explicat reprezentantul Bisericii Romano-Catolice.
"Potrivit Codului de Drept Canonic, mai exact conform canoanelor 335 şi 359, în situaţia de faţă, când renunţarea la Scaunul Apostolic prezentată de către Benedict al XVI-lea a devenit efectivă, pe 28 februarie, ora 20.00, Colegiul Cardinalilor nu poate schimba nimic în ceea ce priveşte conducerea Bisericii. În acest sens, principiul general după care Colegiul Cardinalilor este condus în aceste zile, până la alegerea noului papă, este «nihil innoventur» (nimic nu se schimbă în conducerea Bisericii, întrucât legea nu îi permite). Astfel, Colegiul Cardinalilor se bucură numai de puterea ce îi este dată de legea specială, adică de Constituţia «Universi Dominici Gregis» (Întregii Turme a Domnului), ce a fost promulgată la data de 22 februarie 1996 de papa Ioan Paul al II-lea, la care se adaugă amendamentele aduse acestei constituţii de către Papa Emerit Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013", a
