Testările din TVR s-au încheiat. Mulți pleacă, emisiunile slabe rămân. Cum o să afecteze noua restructurare de la TVR calitatea serialelor coreene n-avem de unde să știm. Așa că am stat de vorbă cu Leonard Miron care tocmai și-a atârnat lavaliera în cui.
Reporter: După 20 de ani ai decis să-ți scrii demisia. Renunți la televiziune cu totul sau doar la TVR?
Leonard Miron: Dacă ar trebui să-ți răspund ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni și de noua mea poziție de șomer media, răspunsul ar fi de renunțare 100%. Televiziunea este însă un microb și sunt sigur, cunoscându-mă de vreo… 44 de ani, că undeva, cândva s-ar putea să mă apuce din nou dorul. Și am soluția deja pregătită: câteva proiecte care s-ar putea să trezească interesul cuiva. Oricum nu mă voi întoarce în TVR… Nu sunt genul, ca alții, vorba românului, să „pup unde am scuipat”. Istoria recentă a Televiziunii Române are suficiente exemple de oameni care au plecat cu gură mare sau cu tinicheaua de coadă și s-au întors gudurându-se pe la diverși stăpâni pentru o reîntoarcere cu o leafă mai mare și pe post de șefi pe deasupra. Și le-a mers! Pentru mine, TVR este un capitol încheiat definitiv, cu bune și cu rele; este ca amintirile din armată. După vreo câteva luni uiți apelurile de la 5 dimineața și plantoanele de noapte și-ți aduci aminte numai de bețiile de cazarmă.
Rep: În ăștia 20 de ani n-am auzit tânăr, bătrân, mamă singură avidă după telenovele ș.a.m.d. care să nu-l placă pe Leonard Miron. Prin urmare, de ce renunți, nu era călduț și bine la TVR?
L.M.: Știi bancul cu cei doi purici, balerina și barba dirijorului ? Cam ăsta e riscul locurilor călduțe. Riști să ajungi din nou în barba dirijorului unde până la urmă tot răcești pentru că maestrul dă din mâini tot timpul și face curent. Nu mi-au plăcut niciodată locurile călduțe; de fiecare dată când mi-era mai
