Anunţată cu surle şi trâmbiţe de liderii locali ai PPMT, PCM şi UDMR, în chip de prefaţă la mitingul autonomist de duminică de la Târgu Mureş, „implantarea” în centrul localităţii covăsnene Baraolt a unui steag secuiesc uriaş nu s-a bucurat nici pe departe de audienţa sperată de organizatori.

Doar vreo 300 din cei aproape 9.000 de locuitori ai urbei – maghiari în proporţie de 95% - au avut curiozitatea să asiste, marţi seară, la arborarea steagului de circa 6 metri pătraţi pe un catarg de 4 metri înălţime, la câţiva paşi de Biserica Reformată din Piaţa Libertăţii, rebotezată ad-hoc „Piaţa secuilor voluntari”.

În faţa catargului, două pancarte, una în română şi alta în maghiară, inscripţionate cu primele două articole ale Rezoluţiei Adunării Naţionale a Românilor de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918. După înălţarea steagului pe catarg, în acordurile imnului secuiesc, intonat de toţi cei prezenţi, au urmat un scurt moment muzical-poetic şi cuvântările reprezentanţilor PPMT, PCM şi UDMR, ţinute exclusiv în ungureşte.

Excepţie a făcut doar fostul primar PCM-ist Nagy Istvan, care, când a dat cu ochii de cei câţiva ziarişti români aflaţi la faţa locului, a spus câteva cuvinte şi în româneşte: „Fraţi români, fiţi binecuvântaţi de câte ori veniţi la noi!”

Maghiara, limba românilor minoritari

Ceilalţi vorbitori au insistat asupra „datoriei sfinte a secuilor de a lupta pentru păstrarea tradiţiei, obiceiurilor şi simbolurilor noastre, dar mai ales pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc”. În plus, primarul udemerist Lazar Kiss Barna a subliniat că „e foarte normal ca într-un oraş în care 95% din locuitori sunt maghiari să se vorbească limba maghiară, inclusiv de către români şi de angajaţii primăriei şi ai celorlalte instituţii publice”.

Mai departe, edilul le-a făgăduit participanţilor că nu va da curs „în niciun caz” somaţ