Au peste 65 sau chiar 70 de ani, dar sunt plini de viaţă, merg la sala de dans sau fac jogging prin parcuri. Alţi colegi de generaţie preferă să facă voluntariat, odată ajunşi la pensie, decât să stea închşi în casă.

În această privinţă, între Moldova şi Germania nu există nicio asemănare. Venită dintr-o ţară cu drumurile niciodată spălate, cu blocuri gri şi cu bătrâni abia ţinându-se în bastoane, Berlinul îmi pare o oază de curăţenie şi de bunăstare.

Brigitte Dersch are 70 de ani. Este căsătorită şi are doi copii. A lucrat peste trei decenii inginer în construcţii. Acum este pensionară şi spune că nu vrea să se simtă uitată de societate. Deja de cinci ani frecventează un centru, numit „casa tuturor generaţiilor“, unde învaţă să danseze. Dansul, spune ea, îi face bine corpului, dar şi minţii. Grupul ei, ce numără peste 30 de bunicuţe, este invitat deseori la aniversări şi petreceri.

Dar cine crede că marile puteri nu se confruntă cu probleme greşeşte. Bunăstarea şi speranţa de viaţă de peste 80 de ani, cu care se mândresc autorităţile, a dus şi la dificultăţi, iar marea preocupare pentru Guvernul Federal este îmbătrânirea populaţiei. Subiectul se discută intens, nu doar în Bundestag, ci şi în cadrul fiecărui minister ori guvern de land. În ultimii ani, dezbaterile au luat amploare, iar experţii prognozează o scădere dramatică a populaţiei, peste 50 de ani, de la 82 de milioane de oameni la 65 de milioane. O treime din ei vor avea mai mult de 65 de ani, iar fiecare a şaptea persoană - peste 80.

Creşterea pragului de pensionare

Prima decizie luată de autorităţile de la Berlin a fost majorarea pragului de pensionare, măsura fiind necesară pentru evitarea colapsului în sistemul de pensii. Astfel, începând cu 2012 vârsta de pensionare va fi la 65 de ani plus o lună per an, pentru cei care s-au născut după 1952. Acest lucru înseamnă că în 2024