Caderea guvernului Filat in Republica Moldova in urma unei motiuni de cenzura pune capat unei perioade suprarealiste de patru ani in istoria acestei, demonstrand, odata in plus, superficialitatea implantarii democratiei aici.
Motiunea de cenzura este rezultatul destramarii coalitiei guvernamentale, Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), formata din Partidul Liberal Democrat (PLDM), al premierului Vladimir Filat, Partidul Democrat (PDM), condus de presedintele parlamentului, Marian Lupu, si Partidul Liberal (PL), al carui lider este Mihai Ghimpu.
Perioada supra-realista a inceput la 5 aprilie 2009, cand Partidul Comunistilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a castigat alegerile parlamentare, intr-un scrutin contestat vehement de opozitie ca fiind masluit.
PCRM a castigat atunci 60 de mandate din 101 si i-a lipsit un singur mandat pentru a putea alege preseduntele Republicii Moldova, Vladimir Voronin exercitandu-si deja cela doua mandate maxim permise de Constitutie.
In alegerile parlamentare repetate din 29 iulie 2009, opozitia a reusit sa obtina 53 de mandate, fata de doar 48 ale PCRM, si datorita trecerii fostului presedinte al Parlamentului, Marian Lupu de la PCRM la PDM.
S-a format atunci AIE, in prima varianta si, pentru prima oara in mai bine opt ani, PCRM s-a vazut nevoit sa treaca in opozitie.
Comunistii au practicat o opozitie dura, pe alocuri obstructionista, ceea ce a avut ca rezultat prelungirea imposibilitatii alegerii sefului statului de catre parlament.
In septembrie 2010 un referendum privind alegerea directa a presedintelui a esuat din cauza slabei participari la vot, iar electoratul a fost convocat din nou la urne in cel de-al doilea scrutin parlamentar repetat, la 28 noiembrie 2010, cand partidele din AIE, candidand separat, au obtinut in total 59 de mandate, fata de 42 ale PCRM.
S-a format guvernul AIE
