Imaginează-ți Centrul Vechi din București, într-un oraș în care oamenii care se distrează sînt de 100 de ori mai puțini și toți încap într-un singur bar. Exact ăla e Oldies din Sibiu.
Oamenii: Corporatiștii din Sibiu: ei, cu cămașă și burtă; ele, cu tocuri și cu poșetă. Genul de oameni care aruncă cu șervețele în sus cînd se bucură. Ei sînt majoritatea. Pe lîngă ei, tot soiul de ciudați care vin acolo pentru că în alte părți e gol.
Muzica: Combinația aia de pop-rock actual de radio, cu evergreen-uri timid remixate ca să se danseze. Ca în orice bar de oameni care se distrează doar în week-end. Adeseori concerte cu unul dintre păcălicii de șlagăre comerciale care se mai plimbă prin țară: Connect-R, Guess Who, Grasu XXL. De-alde ăștia.
Serviciile: Nu au garderobă. Trebuie să îți agăți haina pe sub mese. Un moldovean ager ar putea face carieră acolo, plecînd cu mai multe portofele decît a avut la intrare. Important e să te miști pînă te văd băieții cu ceafa de lățimea unei persoane tolănite. Au niște umflați la ușă, la intimidare, așa, dar nu par a se mișca de acolo sau a da atenție la ce se întîmplă în interior. Unul are tatuat un ochi pe ceafă, ceva frumos, de mare angajament. Băutura e ca peste tot la preț. Poate puțin mai scumpă. Deci nu aștepta rest la 10 lei după un shot. Mi se pare însă un sacrilegiu să nu ai animatoare într-un club în care se aruncă cu șervețele. Astea două merg mînă în mînă, deși, dacă stau să mă gîndesc mai bine, animatoarele merg cu orice activitate cunoscută omului.
Veceul: Acceptabil. Nimic special, dar e de remarcat că e dotat cu hîrtie igienică. Nu cu șervețele.
Publicat în Cațavencii, nr. 9(87), 2013
Imaginează-ți Centrul Vechi din București, într-un oraș în care oamenii care se distrează sînt de 100 de ori mai puțini și toți încap într-un singur bar. Exact ăla e Oldies din Sibiu.
Oame
