"A venit un moment in care - stiti cum spune romanul - trebuie sa rupem pisica", a declarat, sambata seara, la Antena 3, ministrul de Externe Titus Corlatean. Cu o seara inainte, acelasi ministru taiase deja pisica in doua: "Daca ne amana iar pe Schengen, Romania nu mai e interesata. Asa cum am trait fara Schengen, putem sa traim in continuare". A rupe pisica in doua ilustreaza, cum ar veni, gestul hotarat al cuiva care transeaza lucrurile, cu forta si mult curaj. A sfarteca, deci, o delicata felina presupune si o motivare iesita din comun, castrata de orice emotie. Fara sa stie, probabil, Corlatean a spus, apeland la expresia de mai sus, mai multe decat isi imagina.

Rodica Zafiu scria, intr-un studiu publicat in Romania literara acum cativa ani: "E posibil ca expresia sa se fi referit, in sensul sau primar, nu la simpaticul animal, ci la unul dintre multele obiecte denumite cu acelasi cuvant, printr-o extindere metaforica fixata in limba. Pisica si mata au, in limbajul popular, si valoarea de <>. Mata are nu mai putin de 23 de sensuri populare si regionale, desemnand un mecanism de oprire a carutei, un carlig de fier, un lant, oistea, placa de fier etc.; unul dintre cele mai raspandite intelesuri ale sale in limba veche era de ancora a unei nave. De altfel, al treilea termen al relatiei de sinonimie pisica - mata este catusa: provenind din latinescul cattus, fem. catta, cu sufixul -usa, cuvantul denumea in limba veche pisica; s-a pastrat, gratie acelorasi evolutii metaforice ale sinonimelor sale, pentru a desemna <> (Dictionarul Academiei, DA): e vorba tot de ancora, ori de o bucata de lemn sau de fier care fixeaza caruta, grinzile casei etc.; ref