Ministerul Sănătății este hotărât să organizeze licitații centralizate pentru spitale începând din această vară, dar nimeni nu s-a lămurit cum vor evita autorităţile încă un eșec al acestui mod de împărţire a cheltuielilor
Timpul trece, întrebările rămân: noua împărțeală a banilor din sistemul sanitar a generat numeroase reacții printre cei afectați într-un mod sau altul, alimentate mai ales de legislația vagă. Trecuți și prin experiența centralizării, cei mai mulți actori din sistemul sanitar nu prevăd o implementare fericită a ideii Ministerului Sănătății (MS), ci mai degrabă o serie de probleme. După ce în numărul anterior am expus mecanismul și am estimat miza acestei schimbări, acum punem față în față soluțiile și argumentele celor care susţin şi pe ale celor care contestă faptul că risipa banilor din sănătate ar putea fi stopată prin achiziţii centralizate în spitale.
O listă cu probleme
„Susţinem ideea MS dacă se au în vedere doar produsele problematice, care ar reprezenta doar 5% din imensa listă de medicamente, echipamente, bunuri și servicii propusă spre dezbatere“, spune președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu. Potrivit acestuia, materialele sanitare care se achiziționează mai greu sau care sunt mai scumpe, pentru care ar fi justificată o licitație la nivel central, sunt materialele chirurgicale implantabile, stenturile cardiovasculare și medicamentele din programele naționale.
Acestea din urmă reprezintă poate cea mai mare miză, iar MS nu trebuie să facă aici experimente, crede doctorul Sorin Paveliu, expert al Societăţii Academice din România în politici medicale. „Succesul acestui proces va deschide calea către repetarea unor alte experienţe, mult mai dificile, cum ar fi licitaţiile pentru medicamentele din programele naţionale şi cele foarte scumpe, unde mi
