Luna Martie poartă numele celei mai apropiate planete de Pământ, Marte, şi a fost dedicată lui Mars, zeul războiului. Este sinonimă cu Marta (numele feminin al lunii, precum şi al zeului Mars, frecvent invocat în vrăji şi descântece), Dochia (denumirea populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicată unei zeiţe autohtone care a fost uzurpată de mucenica creştină Evdochia), dar şi cu Mărţişor şi Germinar.

În luna Martie se începea aratul şi semănatul, se curăţau livezile şi grădinile, se scoteau stupii de la iernat, se retezau fagurii etc.

La sărbătorile cu dată fixă (Zilele Babei, Mărţişorul, Dochia, Măcinicii, Alexii, Ziua Cucului, Blagoveştenie) şi cu dată mobilă se efectuau numeroase obiceiuri şi practici magice, specifice ritualului de înnoire a timpului, la început de An Agrar.

Zilele Babei reprezintă ciclul de 9 zile, corespunzător cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic în preajma echinocţiului de primăvară.

Obiceiurile şi practicile magice de înnoire a timpului se concentrează în prima zi a ciclului – 1 martie, numită zonal Dochia, Marta, Mărţişor şi în ultima zi, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei – 9 martie, numită, Măcenici, Moşi, 40 de Sfinţi Mucenici.

După zilele capricioase ale Babei Dochia ar urma alte 9 zile, mai blânde, numite Zilele Moşilor, cuprinse între Mucenici şi Alexii.

În Duminica Lăsatului Sec de brânză (Lăsatul Secului de Paşti), 6 martie, se fac gesturi rituale de apărare a recoltelor de păsări şi a vitelor de animale sălbatice. Se petrece cu mâncare şi băutură, iar în încheiere se mănâncă ouă fierte.

În această zi, se fac urări de sănătate şi rod bogat, se împacă şi se iartă oamenii, care dau dovadă de toleranţă şi îngăduinţă. Nu lipsesc vrăjile şi desc