Peste 50 la sută dintre românii din Harghita şi peste 30 la sută din etnicii maghiari au optat, într-un sondaj realizat de Consiliul Judeţean, pentru păstrarea actualelor judeţe (Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Covasna, Harghita), însă preşedintele CJ spune că "oamenii nu cunosc argumentele" separării.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la cererea Consiliului Judeţean Harghita şi dat publicităţii marţi, 64,3 la sută dintre maghiari şi 73 la sută dintre români au auzit despre planurile privind regionalizarea.

De asemenea, la întrebarea dacă o regiune formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă varianta cea mai bună, 40,3 la sută dintre maghiari şi 6,3 la sută dintre români au răspuns afirmativ.

Totodată, 54 la sută dintre respondenţii români şi 30,7 la sută dintre cei maghiari susţin actuala formă de organizare regională, respectiv Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Covasna, Harghita.

Referindu-se la relaţia dintre cele două etnii, 53 la sută dintre maghiarii chestionaţi şi 60,3 la sută dintre români au fost de părere că principalii factori care generează divergenţe şi tensiuni sunt politicienii din actualul Guvern şi presa de la Bucureşti.

Majoritatea locuitorilor români (52,4 la sută) au apreciat că relaţia interetnică este foarte bună, în timp ce cei mai mulţi dintre etnicii maghiari chestionaţi pe aceeaşi temă (47,2 la sută) au susţinut că există neînţelegeri, dar că se pot găsi soluţii comune.

Întrebaţi dacă ar fi de acord ca steagul secuiesc să devină drapelul judeţului Harghita, 60,7 la sută dintre intervievaţii maghiari şi-au manifestat acordul, iar 34,9 la sută dintre români au spus că nu sunt de acord cu acest demers.

Atât maghiarii cât şi românii consideră că trebuie folosite căile legale şi juridice pentru oficializarea steagului secuiesc şi majoritatea au susţinut că nu este nevoie de sporirea tensiu