In Franţa, confruntată cu o rată înaltă a şomajului, guvernul preconizează o refomă legată de piaţa muncii. Textul este analizat miercuri 6 martie de Consiliul de Miniştri, dar contestat de sindicate. Preşedintele François Hollande se vede confruntat practic cu o mişcare de contestaţie socială în contextul acestui proiect de lege. Extrem de tehnic, textul modifică de fapt numeroase pagini din Codul Muncii, în special legate de concedieri, şi îi vizează în special pe cei 18 milioane de salariaţi din sectorul privat. Din punctul de vedere al guvernului, scopul urmărit ar fi creare a unei mai mari flexibilităţi pe piaţa muncii precum şi "securizarea” ei. Patronatul francez a salutat iniţiativa, la fel şi Agenţia de notaţie Standard and Poor’s. Pentru primul sindicat al Franţei, CGT, această lege n-ar face însă decît să “distrugă drepturile salariaţilor”. De altfel mii de salariţi au manifestat marţi 5 martie în Franţa, în diferite oraşe, pentru a protesta împotriva acestei reforme. In total au avut loc peste 170 de manifestaţii şi reuniuni de protest. De notat că apelul la mobilizare a fost semnat în comun de două sindicate care, din punct de vedere istoric, sunt considerate “fraţi inamici”: CGT şi Force Ouvrière. După ce va fi analizat de Consiliul de miniştri, textul urmează să fie supus în aprilie atenţiei Parlamentului, unde deputaţii comunişti au şi anunţat că nu îl vor vota în actuala formă şi vor cere unele amendamente. Din toate punctele de vedere, acest proiect de lege reprezintă un test pentru socialiştii francezi şi pentru capacitatea lor, în frunte cu François Hollande, de a reforma un sector-cheie : piaţa muncii. Intr-un moment cînd şomajul creşte practic fără încetare de 21 de luni şi afectează 10,5 la sută din populaţia activă a Franţei, guvernul nu are de ales şi trebuie să propună măsuri energice, chiar dacă unele riscă să fie dureroase şi să atenueze f