Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai Uniunii Europene. E cel mai mare vecin al nostru, nu numai din punct de vedere geografic, ci și - sau mai ales - economic. Acest lucru devine evident dacă ne referim la următoarele date: în 2011, valoarea exporturilor europene către Rusia era de 108,4 miliarde de euro, în timp ce valoarea importurilor era de 198,4 miliarde de euro. Importurile de gaz și petrol, în special, sunt foarte importante pentru economia europeană. Astfel, UE este cel mai important partener comercial al Rusiei și aceasta este cel de-al treilea partener comercial al Uniunii, după SUA și China.
S-a subliniat adesea că UE și Rusia au legături mai strânse decât orice alte state, date fiind istoria, cultura și valorile lor comune. Dincolo de comerțul înfloritor, elementele pe care le avem în comun sunt din ce în ce mai puține, în timp ce rezervele la adresa Rusiei sporesc. Motivele de îngrijorare apar cu o regularitate alarmantă, problemele în sfera drepturilor omului și a statului de drept fiind în fruntea listei preocupărilor recente. Verdictul nejustificat în cazul membrilor grupului punk Pussy Riot, procesul împotriva opozantului Alexei Navalny și circumstanțele încă neclare ale decesului lui Serghei Magnițki în închisoare, în așteptarea procesului său în Moscova, sunt cele mai cunoscute exemple.
În ciuda criticilor, activitățile societății civile - și așa destul de fragilă - sunt, din ce în ce mai mult, îngreunate de legislație. Anul trecut, guvernul rus a introdus noi limitări în legea asupra demonstrațiilor și a ONG-urilor și a prezentat o propunere legislativă privind controlul activităților observatorilor electorali independenți.
O altă evoluție îngrijorătoare e legată de penalizarea activităților politice ale opoziției și reprimarea criticilor guvernului. Asta contr
