În rândurile următoare veți afla detalii cutremurătoare din Dosarul Sensibilității, pe care procurorii DNA nu au catadicsit să-l deschidă până acum.
Ne-am obișnuit să-i înfierăm la tot pasul, uitând că au, și ei, o casă, două, trei, o soție, două, trei amante și nu le este ușor să le „împece” pe toate, cum ar zice nea Mitică Dragomir.
Tocmai de aceea ne-am gândit ca în acest număr să scoatem la lumină sufletul din ei, în cea mai dificilă perioadă din an, când mulți bărbați și-ar face operații de sex pentru a dribla 1 și 8 Martie.
Întrebarea noastră a fost „le dați sau nu le dați?”, iar răspunsurile sunt următoarele.
Dumitru Dragomir: Bă, ți-ai dreacu, iar mă răscoliți de amintiri. Era prin ’90, când am venit din Turcia cu un tir de mărțișoare, iar Vica, săraca, a crezut că sunt pentru ea, că erau în formă de V, că nenorociții de turci nu făcuseră bine forma potcoavei. Abia am convins-o să vindem jumate din ele la Obor.
Gigi Becali: Io sunt Becali, io nu dau mărțișoare sau flori la zdrențe și panarame. Io fac biserici, nu am timp de chestii din astea, care vă spun io, sunt venite de la Diavol, că el te pune să le iei, că Dumnezeu te îndeamnă să iei o cruce.
Cornel Dinu: Mărțișorul este o prelungire antagonică a masculinului din noi, căruia îi punem un fir tocmai pentru a simboliza infinitul.
Adrian Mutu: M-a găsit odată 8 Martie într-un club și am vrut să-i dau unei ospătărițe o floare, iar ea mi-a zis că pe o fată să nu o atingi nici măcar cu o floare, și atunci am pus mâna pe un levier și i-am dat până a luat-o. Pe urmă și-a cerut scuze, că era o metaforă – păi măi iei tu pe mine cu metafore?
Jean Pădureanu: La noi, în Ardeal, bărbații sunt cei care primesc mărțișoare, iar amicul meu Gheorghe Ștefan, de la Piatra-Neamț, mi-a dat odată unul sub formă de inimă, iar în interior scria „e bine 2-0?”, dar n-am înțeles niciodată
