În cursa Premiului Nobel pentru Pace s-au înscris anul acesta nu mai puţin de 259 de candidaţi, ceea ce reprezintă un număr-record. Între cei înscrişi figurează şi fostul preşedinte american Bill Clinton, simbolului luptei femeilor împotriva talibanilor din Pakistan, Malala, opozanţi marcanţi faţă de regimul din Rusia sau activişti pentru drepturile omului din Europa de Est.
Grav rănită la cap, anul trecut, de un glonţ tras de un taliban ce a vrut să o pedepsească pentru că pleda pentru educaţia fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, a făcut istorie. "Este un candidat care reprezintă în acelaşi timp mai multe cauze, şi anume drepturile fetelor şi femeilor, educaţia, tineretul, lupta împotriva terorismului", spune directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), Kristian Berg Harpviken, scrie Mediafax.
Un alt specialist în Premiile Nobel, Atle Sveen este de părere că Malala nu ar fi eligibilă din cauza vârstei ei prea mici. "Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea (...) chiar dacă motivele pentru care distincţia îi poate fi acordată sunt uşor de înţeles", a spus Sveen. El a dat ca exemplu pe activista din Tunisia, Linna Ben Mhenni, de 27 de ani, foarte activă pe blogul ei. "Aproape că a cedat nervos atunci când a fost selecţionată. Ulterior ea ar putea deveni o ţintă şi mai privilegiată pentru fanaticii islamişti", a mai spus Sveen.
"Ultima dictatură din Europa" şi WikiLeaks ar putea avea succes
Comitetul Premiilor Nobel ar putea acorda mai multă atenţie de data aceasta furiei Moscovei împotriva regimului autoritar al preşedintelui Vladimir Putin şi a sorţii activiştilor pentru drepturile omului din această ţară. De asemenea, activiştii pentru democraţie şi drepturile omului din Belarus, fosta republică sovietică despre care se vorbeşte acum ca despre "ultima dictatură din Europa" ar pute
