Strategia Guvernului Ponta de a forţa un vot favorabil aderării României la Schengen la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de la sfârşitul acestei săptămâni prin ameninţarea ministrului de Externe, Titus Corlăţean, că, dacă va fi din nou amânată, atunci România nu mai este interesată s-a întors împotriva Bucureştiului în momentul în care ministrul german de Interne a afirmat răspicat că Germania va face uz de dreptul de veto dacă România va solicita un vot. Ieri, Ponta a făcut pasul înapoi.

Tactica lui Corlă­ţean, asumată ulterior şi de Victor Ponta şi de Crin Antonescu, a fost să plaseze întreaga responsabilitate a unei eventuale amânări la Consiliul JAI pe umerii europenilor, pe care ministrul român de Externe i-a acuzat că se vor „decredibiliza“ dacă vor respinge din nou România şi Bulgaria. A fost un bluff diplomatic în încercarea de a răsturna o situaţie defavorabilă transformând-o într-o victorie. Germania a răspuns prompt acestui bluff prin ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, care a declarat răspicat că, dacă cineva – în speţă guvernul român sau bulgar – va forţa un vot privind aderarea la Schengen, atunci Germania se va opune. Mai mult, Friedrich a adăugat că în acest moment nu se mai pune problema nici măcar a aderării în două etape, mai întâi cu porturile şi aeroporturile şi ulterior cu frontierele terestre. Din acest punct de vedere, tactica Guvernului Ponta s-a întors dramatic împotriva sa, dar şi a intereselor României, având în vedere că la Consiliul JAI din martie anul trecut se obţinuse angajamentul ferm al europenilor, inclusiv al Germaniei, că aderarea la Schengen se va face în două etape, cu începere din octombrie 2012. Evenimentele politice din vara trecută de la Bucureşti au dat peste cap această agendă şi, de atunci, România nu a avut parte decât de amânări care nu au fost altceva decât evitarea situaţiei ca un stat sau altul să-