■ Deputatul liber-cugetător de Constanţa, Remus-Florinel Cernea, cunoscut activist al „umanismului secular”, a venit cu o propunere aparent echitabilă în chestiunea finanţării cultelor din România. În realitate, ea este discriminatorie, dacă e să ne luăm după principiile pe care demnitarul român le reprezintă. ■
Mai precis, domnul Cernea doreşte ca în privinţa finanţării cultelor, România să urmeze un oarecare model european, prin direcţionarea, de către fiecare credincios, a unui procent din impozitul pe venit, către biserica de care el aparţine.
Cu alte cuvinte, finanţarea s-ar face nu prin intermediul bugetelor publice, ci direct, de către fiecare credincios, funcţie de cultul la care aparţine.
În acest fel, domnul deputat ţinteşte spre un deziderat mai vechi al ONG-urilor secular-umaniste pe care le reprezintă, anume ca cei care se declară atei să nu mai finanţeze cultele.
Până aici, avem o frumoasă evanghelie despre echitatea socială, în care fiecare cetăţean să finanţeze zonele publice despre care crede că îi folosesc.
Numai că, în realitate, ideea domnului Cernea, membru în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (deşi nu şi-a dorit-o iniţial, dar deh, algoritmul…), este profund discriminatorie.
Conform teoriei echităţii sociale, prioritatea rezolvării problemelor din spaţiul public se stabileşte în funcţie de procentul de reprezentativitate al actorilor sociali.
Ori, înainte de a împlini dorinţa celor 0,2 – 0, 6 % atei declaraţi, domnul deputat ar trebui să ia în calcul dorinţa similară a celorlalţi aprox. 90% credincioşi declaraţi, pe care, posibil să uite că îi reprezintă, care sună simplu,clar şi democratic:
Nu mai vrem nici noi să finanţăm, din banii noştii, chestiuni care nu sunt conforme cu valorile în care credem, inclusiv programe şi ONG-uri ateiste. Vrem ca b
