Procesele colective ale clienţilor împotriva băncilor, cu privire la clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă, drept cale de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), ca o excepţie de la lege, având în vedere că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie şi au aplicare la nivel naţional, consideră viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Bogdan Olteanu.
"Nu este nicio problemă să ai o primă instanţă la tribunal şi prin excepţie să ai cale de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a declarat domnia sa, în cadrul seminarului "Consecinţe juridice generate de intrarea în vigoarea a modificărilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori". Bogdan Olteanu apreciază că ÎCCJ ar putea să asigure o practică unitară în aceste speţe.
Misiunea BNR este să asigure funcţionarea sistemului bancar, nu să protejeze băncile şi acţionarii, a subliniat oficialul Băncii Centrale, care a amintit că, în ţara noastră, nu au fost utilizate fonduri publice pentru salvarea vreunei instituţii de credit. "Atunci când băncile au avut pierderi, acestea au fost suportate de către acţionari, iar când au realizat majorări de capital, tot acţionarii au fost cei care au adus fondurile necesare", a afirmat Bogdan Olteanu, care a continuat: "Ţinta BNR este alta şi ţine de specificul activităţii. Banii pentru credite vin de la deponenţi. Pentru BNR este extrem de important să se asigure că banii din credite sunt daţi înapoi nu pentru acţionari, ci pentru a fi restituite depozitele".
Banca Centrală şi-a asumat, alături de alte instituţii ale statului, să realizeze un studiu de impact al prevederilor legislative cu referire la clauzele abuzive asupra sistemului bancar şi să deruleze o serie de dezbateri publice cu privire la acest subiect, a arătat domnia sa.
