UE cere ca dialogul politic la Chişinău să fie reluat fără întârziere şi aminteşte că votul de neîncredere din Parlament la adresa Guvernului Filat a intervenit în momentul în care Moldova era aproape de liberalizarea vizelor. UE nu se arată însă foarte angajată faţă de vecinătatea ei estică.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

"Acest vot s-a petrecut în momentul în care Moldova a făcut un progres substanţial în procesul de liberalizare a vizelor", spun Catherine Ashton şi Stefan Füle, într-un comunicat de presă comun.

Înaltul Reprezentant al UE şi comisarul european al Extinderii mai declară că toţi membrii Parlamentului de la Chişinău trebuie să deschidă "un adevărat dialog politic, fără întârziere", pentru a asigura "o majoritate puternică".

Aceasta ar trebui să fie dedicată promovării valorilor democratice, iar cei doi oficiali europeni amintesc şi faptul că Moldova este angajată acum în negocieri ambiţioase privind Acordul său de asociere cu UE. Acesta, imaginat ca un prim pas pe drumul integrării europene este însă un obiectiv tot mai greu de atins şi nu neapărat din cauza Moldovei sau a vreunei alte ţări din regiune. UE se fereşte s-o spună deschis, dar unele state membre nu sprijină acum apropierea Bruxelles-ului de vecinii estici.

Catherine Ashton şi Stefan Füle amintesc în comunicatul lor importanţa summit-ului Parteneriatului Estic, organizat în noiembrie 2013 la Vilnius, dar probabil că atunci nimic nu se va întâmpla.

În 18 februarie, UE invoca probleme de ordin birocratic, care ar întârzia semnarea sau chiar şi parafarea vreunui acord de asociere în noiembrie.

Traducerea stufoasă a documentelor, lipsa experţilor, timpul prea scurt erau motivele amintite atunci şi asta nu neapărat în contextul crizei politice din Republica Moldova. Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre criza politică din Repub