La nici patru ani de la instalarea la Chişinău a unei administraţii pro-europene, Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză politică. Guvernul moldovean a fost demis la începutul acestei săptămâni printr-o moţiune de cenzură în spatele căreia se află comuniştii apropiaţi Rusiei. Se poate astfel vorbi despre o succesiune de crize, dar dacă în 2009 şi în perioada imediat următoare impasul politic a fost determinat de incapacitatea alegerii preşedintelui republicii, blocajul de acum riscă să aibă consecinţe mult mai dure. Ele se datorează faptului că noua criză politică de la Chişinău se produce în plin proces de negocieri ale fostei republici sovietice cu Uniunea Europeană. Acum Republica Moldova este pe cale să-şi vadă zădărnicite toate progresele înregistrate în ultimii ani şi, mult mai grav, să piardă încrederea de care începuse să se bucure în cancelariile occidentale.

Fără a intra în multe detalii tehnice, precizăm că Guvernul Filat II a căzut după ce în Parlament moţiunea de cenzură a fost votată de 54 de deputaţi din Partidul Comuniştilor, de opoziţie, şi de Partidul Democrat, alături de câţiva deputaţi neafiliaţi, pentru adoptare fiind necesare 51 de voturi.

Este cunoscut faptul că Partidul Democrat, Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Liberal fac parte din coaliţia de guvernământ de la Chişinău. Şi, chiar dacă deputaţii liberali nu au votat moţiunea de cenzură, au cerut demisia lui Vlad Filat.

Teoretic, înlăturarea Guvernului Filat II înseamnă şi dizolvarea Alianţei pentru Integrare Europeană, alcătuită din cele trei partide. Rămâne însă de văzut dacă aceste foste pro-europene vor rămâne coalizate în jurul unui alt candidat pentru funcţia de premier. Potrivit legislaţiei Republicii Moldova, Vlad Filat avea la dispoziţie trei zile, care expiră astăzi, să prezinte demisia guvernului în faţa preşedintelui Nicolae Timofti. Apoi,