(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 81, februarie 2013)

„Cu cît sîntem mai tatuaţi, cu atît ne stimăm mai mult: cu cît un individ e mai tatuat, cu atît mai mult el are autoritate asupra companionilor săi. Din contră, acela care nu e bine tatuat nu se bucură de nici o influenţă, n-are stima companiei.“ dr. Nicolae Minovici, Tatuajele în România, 1898

Emil BRUMARU Mi-aş tatua pe-ntreg corpul această poezie: "Cîntecel de om bătrîn, / Să-ţi trezesc sfîrcu' la sîn... / Îmi cad dinţii de ruşine / Că nu te gîndeşti la mine, / Ci doar la politicale, / Pupa-ţi-aş pe balamale / Uşile, / De-a buşile, / Uşile cele secrete / Cu buchet bogat de izuri, / De-am convulsii şi fac crizuri, / Scriu pereţii prin closete! // Îmi cad globii oculari / În adîncul tău pahar / De cristal, cînd duci spre gura / Zîmbitoare băutura / Şi-n canini storci murătura, / Fir-ai tu dată de-a dura! // Duce-m-aş, tot duce-m-aş / Să pasc iarbă pe imaş, / Cu boii şi vacile, / Că-mi pierdui noroacele: / Sufletului cracii li-e / Stăpîn pentru totdeauna, / Măcar de le-aş sorbi spuma, / De le-aş pipăi leguma / Mustoasă şi despicată-n / Buci de cînd erai doar fată, / La himen nederanjată, / Romantică şi-nflocată, / Luate-ar dragostea-ntre mure, / Strivită şi cu murmure, / Dumnezeu să se îndure, / Să-mi simţi focul / La bijbocul / Unde-ţi creştea ţie flocul / Şi-acum intră mormolocul! // Dar tu treci, vai! cum mai treci, / Bulanele nu-ţi încerci / Un pic: să-mi faci viaţa terci, / Post-coitum să rămîn / Din prezent pînă-n postum, / Inimioară cu bum-bum! // Cu mult drag / Şi tristeţe în nădrag..." Rita CHIRIAN Am o slăbiciune pentru Micul prinţ: "Tu deviens responsable pour toujours de ce que tu as apprivoisé." Asta trădează stadiul infantil de marginile căruia nu vreau să trec. Totul e un joc de-a domesticitul, joc de-a autoritatea şi de-a supunerea. Păstrăm totul în dependinţe. În curte. Ce e în afa