Dupa o crestere impresionanta pana la inceputul anilor 2000, numarul pensionarilor din judet a cunoscut un trend descrescator, in fiecare an scazand cu circa 2000 de persoane. Scaderea numarului pensionarilor din judet are loc in contextul in care de dupa revolutie sunt considerati o povara in carca salariatilor, care prin contributiile la bugetul de stat ajuta la achitarea pensiilor.

In 1990 existau peste 249.000 de salariati si 97.000 de pensionari. De atunci si pana acum zece ani, cele doua valori au evoluat invers proportional, numarul salariatilor ajungand la 167.000, iar cel al pensionarilor la peste 200.000. La inceputul anilor 90, pe fondul disponibilizarilor din intreprinderile nerentabile si a iesirilor in strada pentru limitarea somajului, guvernantii au redus varsta de pensionare. Astfel, femeile care aveau o vechime de 20 de ani se puteau pensiona la 50, fata de 60 de ani in perioada comunista, in timp ce barbatii care au lucrat 25 de ani puteau iesi la pensie la 55 de ani, fata de 65 de ani. Ulterior, dupa modificarea legii pensiilor in 2000, situatia s-a mai stabilizat prin cresterea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare. Asa s-a ajuns ca la finalul anului 2012, la distanta de mai bine de zece ani, intre cele doua valori sa nu mai existe diferente chiar atat de semnificative. La un numar de contribuabili la bugetul de asigurari sociale de circa 148.000, existau in judet circa 178.000 de pensionari: un raport de 1,2 pensionari la un salariat, in conditiile in care imediat dupa revolutie un pensionar era “dus in carca” de 2,5 salariati. Reprezentantii Casei Judetene de Pensii sunt de parere ca nu iesirea pensionarilor din sistem pe cale naturala este cauza acestei scaderi, ci modificarile legislative. “In ultimii ani s-a putut observa un trend descrescator in ceea ce priveste numarul pensionarilor din judet datorita cresterii in timp