Debutul manifestărilor omagiale prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Gheorghe Marinescu s-a produs marţea trecută, la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Agenda întâlnirii a fost notată de dr. Maria Dragotă.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti şi Societatea de Neurologie din România (SNR) au organizat, la 26 februarie a.c., simpozionul omagial „150 de ani de la naşterea profesorului Gheorghe Marinescu, creatorul Şcolii româneşti de neurologie“. În debutul reuniunii moderate de prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele SNR, acad. Ioanel Sinescu, rectorul instituţiei-gazdă, a evocat figura celui ce a fost timp de patru decenii cadru didactic al Facultăţii de Medicină bucureştene (1898–1938), decan al acesteia, membru titular al Academiei Române, de două ori vicepreşedinte şi de două ori preşedinte al consiliului ştiinţific al înaltului for academic, punctându-i cele mai importante realizări: primul film ştiinţific din lume – „Tulburările mersului în hemiplegia organică“, în 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu; prima radiografie a mâinii de acromegal; contribuţii esenţiale la neurologia mondială şi la medicina românească. Biografia savantului a fost conturată pe larg de prof. dr. Alexandru Şerbănescu, preşedinte de onoare al SNR. Născut la 23 februarie 1863, Gheorghe Marinescu a absolvit Seminarul Central, apoi Facultatea de Medicină din Bucureşti; în 1889, cu sprijinul lui Victor Babeş, ajunge la Paris, la clinica marelui neurolog Jean-Martin Charcot. Întreprinde călătorii de studii în Belgia, Italia, Germania, Anglia, participă cu lucrări (substratul morfopatologic în acromegalie ş.a.) la congrese de specialitate. În 1897 îşi susţine teza de doctorat („Mâna suculentă în siringomielie“) la Paris, apoi revine în ţară, primind funcţia de şef al serviciului de boli nervoase la Spitalul Pant