După alergia de acum doi ani, când Finlanda făcuse echipă cu Olanda (aceasta din urmă, atunci, sub presiunea unui partiduleţ extremist, aflat în coaliţia de guvernare) în a lovi la glezne România în cursa ei spre Schengen, se părea că oficialii  de la Cercul Polar au revenit la sentimente mai normale. Iată însă că, pe nepusă masă, Finlanda (ţară a cărei naţie are aceeaşi rădăcină ugro+finică precum vecinii noştri de la vest) are un nou puseu de groază la ideea că uşa Spaţiului Schengen s-ar putea deschide pentru români şi bulgari. Ba aş spune că finicii depăşesc până şi agresivitatea Germaniei, împingându-şi ideea de veto către "argumente" profund insultătoare, atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria: "Este vorba de ţări care sunt prea (?!? - n.n.) corupte, pentru a fi admise, ba trăiesc şi în afara principiilor statului de drept". Cu alte cuvinte, e vorba de două adunături preistorice, care, adaugă oficialii de la Helsinki, nici n-ar fi trebuit să fie primite în UE. Este o luare de poziţie grosolană şi jignitoare, mai ales venind dintr-o zonă cu care România nu are cine ştie ce legături economice, culturale sau turistice. Iar afirmaţiile ciudate şi ciudoase pot fi determinate fie de o proastă informare, fie de o influenţă a neprietenilor României.

Neprietenii nu ni-i alegem, sau nu le putem interzice să-şi exprime punctele de vedere, oricât de nedrepte şi subiective sau lipsite de suport real ar fi ele. Ajungem însă astfel la intrebarea pusă tot mai insistent şi cu îndreptăţire: ce face România spre a contracara asemenea atacuri? Sunt oportune contactele externe ale lui Victor Ponta, Crin Antonescu sau Titus Corlăţean, prin care actuala putere caută să explice partenerilor externi că nu-i răspunzătoare pentru jafurile şi abuzurile din timpul precedentei guvernări, că au fost puse pe masa procurorilor lui Daniel Morar grele dosare de corupţie. Dar tocm