În Târgu-Mureş, ca în toate oraşele din ţară, anii 80 au reprezentat o perioadă în care statul la coadă a devenit un obicei nedorit al tuturor localnicilor. Practic, nu puteai obţine mult dorita carne sau mult aşteptatul lapte fără măcar câteva ore petrecute săptămânal în faţa magazinelor.

Fiecare zonă mai importantă din fiecare cartier avea aprozarul sau alimentara de la care mureşenii se aprovizionau cu lapte, conserve de carne, fructe, zahăr şi multe altele. În ceea ce priveşte carnea, lucrurile devin mai ”serioare”. Martorii vremii îşi amintesc că, deşi oamenii se comportau de cele mai multe ori civilizat, atunci când timpurile erau grele, iar alimentele puţine (în special pe timp de iarnă), oamenii se luau chiar şi la bătaie pentru un kilogram de carne de porc sau vită. Şi erau timpuri când, deşi nimeni n-a murit de foame, zeci de oameni se întorceau cu plasele goale după ore întregi petrecute la cozi.

”N-o să uit niciodată când, pe la începutul anilor 80, alimentele absolut banale, de genul laptelui, al zahărului şi al cărnii au devenit produse de lux. Noi aveam noroc că aveam o mătuşă ce lucra la Cosmos (actuala Darina, din cartierul Dâmbul Pietros) şi ne anunţa din timp atunci când urma să primească marfă. Odată, m-a trimis mama la un aprozar de pe strada Budiului, că se auzise ceva referitor la banane şi portocale, aduse de la unguri. Locuiam pe strada Lămâiţei, deci aproape de strada Budiului şi în cinci minute eram deja acolo. Am alergat până la magazin. Dar, surpriză. Erau, cred, 200 de oameni în faţa magazinului, ca să îmi spună mama apoi că fuseseră mai puţin de două kilograme de fructe, care nici nu se vânduseră, că le duseseră vânzătoarele acasă. Prima banană am mâncat-o în 1991, a fost nevoie de o Revoluţie ca să se întâmple”, ne-a povestit Max Moldovan, 34 de ani, un mureşean care a prins perioada de ”glorie” a cozilor la magazine