Ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, spune ca rezultatele recensământului populaţiei din Serbia au aratat o scădere "importantă" a numărului de etnici români. Cu toate acestea, România îşi doreşte ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română să poata beneficia de educaţie, mass-media si serviciu religios în limba maternă, precum si reprezentare în forurile politice locale şi naţionale. Intr-un interviu acordat lui Romeo Crîşmaru, ex-Informatia de Severin.

Rep: Comunitatea românească din Serbia trece printr-o perioadă destul de dificilă şi este puternic grevată de disensiunile dintre lideri şi dintre organizaţii, dar şi de ciocnirea inevitabilă cu distructivul concept: o etnie – trei minorităţi (români, vlahi şi români/vlahi). Cum se poziţionează Ambasada faţă de această situaţie?

Daniel Banu: România, şi implicit Ambasada României la Belgrad, a considerat întotdeauna că referirea la persoanele aparţinând minorităţii naţionale române din Serbia cuprinde toţi cetăţenii acestei ţări care îşi asumă spiritualitatea românească şi legăturile culturale, religioase şi de limbă cu România, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de denumirea sub care sunt cunoscuţi - români sau „vlahi”.

Trebuie spus foarte clar că românii din Serbia, inclusiv românii-vlahi din Valea Timocului sunt cetățeni ai Serbiei. Prin politica sa faţă de comunităţile de români din vecinătate, România îi încurajează pe etnicii români să fie cetăţeni fideli şi loiali statelor în care trăiesc și să fie un factor de stabilitate și prosperitate al acestora.

Pe de altă parte însă, identitatea naţională istorică desemnată prin termenul ”vlah” nu aparţine doar românilor-vlahilor din Serbia, respectiv Văii Timocului, ci tuturor românilor din spaţiul balcanic, până la Marea Neagră. Să nu uităm că înainte de 1940, chiar sârbii denumeau Ţara