Eşecul aderării la Schengen doare atât prin prisma pierderilor transportatorilor din staţionările în exces la punctele vamale, dar în mare măsură şi din perspectiva investiţiilor pentru securizarea frontierelor (aproximativ 1 miliard euro), respectiv a percepţiei oficialilor europeni că frontiera românească e permeabilă la corupţie. Eşti în Schengen, circuli liber. Cu maşina personală şi avionul, ca turist; cu camionul firmei de transport, ca agajat. Iar în ultimii ani, de mai multe ori, camioanele au format la graniţa cu Ungaria
cozi lungi de kilometri în aşteptarea momentului când venea rândul la controlul la frontieră. Aşteptarea înseamnă bani pierduţi pentru transportatorii rutieri – costuri suplimentare cu carburanţii, cu perisabilităţile şi cu penalităţi plătite în situaţia în care contractele prevăd termene precise de livrare. Ion Lixandru, director general al unei firme de transport, apreciază la 3-4% timpul pierdut graniţa de vest de către transportatori, implicit o reducere proporţională a productivităţii firmei. În situaţia în care controlul la frontieră va dispărea prin admiterea în Schengen, acesta va fi înlocuit de un altul, efectuat doar ocazional, de echipaje mobile, şi numai în anumite spaţii, precum parcările de pe autostrăzi. ”Acest tip de controale este destinat în principal verificării mijloacelor de transport, timpilor de conducere“ (neavând utilitate vamală – n.r.), explică William Padina, consultant în afaceri europene. Potrivit specialiştilor în transporturi, printre beneficiarii-surpriză ai ridicării restricţiilor se vor număra camionagiii turci, concurenţi redutabili ai transportatorilor români. Dacă acum ei sunt verificaţi, în funcţie de punctul de intrare în România, la graniţa Turciei cu Bulgaria, la cea a Bulgariei cu România, în portul Constanţa şi la intrarea în Ungaria, după aderarea la Schengen, vor mai fi verificaţi fie la
