Care este rolul infecţiei bacteriene în declanşarea, incidenţa şi severitatea exacerbărilor de astm bronşic? Într-un amplu articol, din care în acest număr puteţi citi prima parte, prof. dr. Evelina Moraru răspunde la întrebare, trecând în revistă cele mai noi studii internaţionale în domeniu.

Bolile respiratorii au o incidenţă mare în perioada copilăriei. Particularităţile structurale ale aparatului respirator creează condiţii funcţionale specifice, care justifică existenţa maladiilor inflamatorii cu etiologie diversă, în special la vârsta sugarului şi copilului mic. După naştere, multiplicarea alveolară continuă în primele trei luni de viaţă, iar desăvârşirea structurală şi funcţională este completă abia după şapte ani. Deficitele imune tranzitorii reprezintă prima provocare în confruntarea cu infecţiile, la fel ca hipoxiile plurietiologice, anomaliile constituţionale şi imunologice, în special atopia. Cumularea acestor factori de risc endogeni perturbă, pe arii populaţionale ample, eficienţa sistemelor de apărare antiinfecţioasă la vârstele mici. Dizabilitatea uneia sau mai multor verigi din lanţul etapelor apărării antiinfecţioase explică doar parţial incidenţa crescută, durata prelungită şi severitatea bolilor respiratorii la anumite categorii de copii. Bolile alergice urmează, în ultima perioadă, un trend crescător, devenind alarmant faptul că un sfert din populaţia europeană suferă de o manifestare alergică, cu implicarea tuturor vârstelor, dar primele exprimări ale bolii sunt edificatoare din perioada copilăriei. Cauzele sunt complexe, dar incomplet clarificate. Estimările privind viitorul sunt pesimiste şi justifică interesul pentru elucidarea etiopatogeniei, în care se înregistrează progrese spectaculare. S-au demonstrat relaţii de cauzalitate care transferă gândirea pur clinică în domeniul medicinii moleculare. Rolul factorului infecţio