Investitorii din industria de energie eoliană și autoritățile locale ar trebui să găsească niște răspunsuri comune ”pornind de la principiul respectării predictibilității legislative”, astfel încât să nu mai apară neînțelegeri pe acest segment, sunt de părere reprezentanții Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA).

“Din 2010, de când putem vorbi de primele proiecte eoliene implementate în România, au fost instalați, în decurs de doi ani, circa 2.000 de MW“, spune Ionel David, președintele RWEA. În ciuda acestei intense dezvoltări de proiecte, la nivelul anului 2012 cota de de 12% de energie regenerabilă din consumul brut de energie electrică al României (prevăzută de lege) nu a fost îndeplinită si s-a situat la doar 8% din consumul total.

“Ar fi dezirabilă chiar o acțiune concertată a statului român către principalii producători de echipamente în sensul deschiderii de unități de producție în România, însă această inițiativă ar avea succes dacă li s-ar oferi stabilitate și nu permanente schimbări legislative”, recomandă David.

Proiectele eoliene funcționale din România au generat, până acum, aproximativ 3.200 de locuri de muncă. De asemenea, în 2012 o treime din investițiile străine directe au avut ca sursă proiecte de energie eoliană. În total, cei 2.000 de MW pe care România îi obține în prezent din vânt sunt rezultatul unor investiții de peste 3 miliarde de euro.

Defalcând, în România, fiecare MW instalat are în spate investiții de 1,57 milioane de euro din care circa 1 milion de euro este prețul turbinei, iar restul de 570.000 de euro se cheltuie pe studii tehnice, achiziția de terenuri, plata avizelor, transporturi, construcții de drumuri și rețele electrice, stații de înaltă tensiune. “România nu se mai poate baza doar pe capacitățile de producție instalate în anii ‘60-‘70, trebuie să investească în unități noi eficiente și ca