În urmă cu vreo 4 ani, Mircea Chira era pe val. Era un mic magnat local cu multe proprietăți, mașini tari, avion și elicopter, spații comerciale, moteluri și un showroom auto. Era mason și asta îi dădea un aer de mister și o aură protectoare în ochii concurenței, invidioșilor sau chiar a partenerilor de afaceri. Avea ziar cu tiraj mic, dar suficient pentru a impresiona structurile politice locale și era membru în conducerea PSD Alba, într-un moment în care orice factură de curent restantă era o adevărată piatră de moară la gâtul organizației.
Chira avea influență, făcea jocuri, punea și schimba directori. Mai avea un pic și-l puneau președinte. Dacă-l puneau, cursul istoriei PSD Alba era altul acum. Nu vom ști niciodată cum ar fi arătat astăzi PSD-ul din Alba cu Mircea Chira la butoane, așa cum nu vom afla cum s-ar fi schimbat cursul istoriei dacă Hanibal, cu armata lui de cartaginezi nu s-ar fi întors de la porțile Romei.
Sub Mircea Chira, grupul srl-urilor Ulpia Traiana s-a extins în aproape toate domeniile de activitate: super marketuri, leasing, galerii comerciale, turism, aviație, auto, presă, detectivi particulari.
Dar, din 2010, brusc, totul s-a năruit. Furnizori neplătiți, datorii la bănci, salarii restante la angajați . Firmele de lichidare se chinuie și acum să vândă ce-a mai rămas din imperiul Ulpia.
”Am trecut prin foc, dar alții s-au fript”
Acesta ar fi citatul corect pe care Chira ar putea să-l spună elevilor săi care îl au acum drept mentor. Prin 2010, după un eșec în lanț, imperiul lui Chira a început să se destrame. Rând pe rând, afacerile s-au închis, sub presiunea datoriilor și uneori a recuperatorilor cu cefe late. Mulți dintre angajați n-au primit salariile cu lunile și au fost lăsați cu datorii la bănci. Chira a călcat pe jar, iar oamenii din jurul să s-au fript. Le-a dat și lor o lecție de viață.
C
