Pe culmile deontologiei: în Dosarul Transferurilor, avocaţii inculpaţilor apără şi victimele
În muntele de dosare de pe mesele judecătorilor, Dosarul Transferurilor reprezintă doar o pietricică. În muntele de acte din Dosarul Transferurilor, citaţia trimisă către clubul Oţelul Galaţi este un grăunte de nisip. Grăuntele ăsta de nisip, nimerit unde trebuie între roţile sistemului, opreşte mecanismul.
La termenul de ieri, din Dosarul Transferurilor, ajuns la ultima instanţă, avocatul lui Mihai Stoica a invocat un viciu de procedură. Citaţia către Oţelul Galaţi nu a ajuns la destinaţie.
Nu există dovada primirii ei, prin urmare clubul respectiv, parte civilă în dosar, n-a avut reprezentant în sală. Asta a spus avocatul. Procurorul a susţinut că “toate părţile au fost citate”. Dar, pînă la urmă, procesul s-a amînat pentru 16 aprilie, cînd şase dintre cei opt inculpaţi vor face şi declaraţii.
De şapte ani, de cînd a început judecarea Dosarului Transferurilor, ne-am obişnuit cu amînări. Din tot felul de motive: nemulţumirea judecătorilor, care şi-au redus norma de dosare, sau neîndemînarea poştaşilor. S-a amînat pentru că termenul pica în aceeaşi zi cu finala Ligii Campionilor sau pentru că judecătorul n-a putut fi prezent la tribunal. La început, inculpaţii absentau în bloc, apoi veneau, dar n-aveau avocaţi. După ce şi-au găsit avocaţi, au dat declaraţii, dar s-au lăsat cu greu convinşi să le semneze. Apoi cluburile implicate şi-au căutat şi ele avocaţi. Iar avocaţii aveau şi ei treburile lor. A existat o amînare pentru că apărătorul clubului sportiv “Tractorul” avea de pledat în procese din Braşov. N-avea timp să vină la Bucureşti. În aprilie 2009, cazul s-a amînat pentru că George Copos a plecat din tribunal, în semn de protest că procesul nu începe exact la ora de pe citaţie. Avocaţii lui au motivat că afacerile nu aşteaptă mersul justiţiei. Mar
