Varşovia a găzduit o reuniune la vîrf a grupului de la Visegrad la care au participat pentru prima dată Franţa şi Germania, reprezentate la cel mai înalt nivel, mai precis de François Hollande şi Angela Merkel. In centrul acestei reuniuni s-au aflat subiecte legate de apărarea europeană dar şi altele legate de viitorul Uniunii Europene.

Acest grup poată numele oraşului maghiar în care luat fiinţă, Visegrad, în 1991. La acea oră semnatarii acordului erau trei ţări, Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, dar între timp Grupul care se auto-intitula V3 a devenit V4, pentru că din vechea Cehoslovacie au apărut, prin divorţ amiabil, două ţări, Cehia şi Slovacia. In momentul constituirii sale, grupul de la Visegrad îşi propunea o cît mai mare coordonare în vederea integrării membrilor săi în Uniunea Europeană precum şi în Alianţa Atlantică. Ceea ce s-a şi întîmplat mai tîrziu, din 1999 ţările respective sunt membre ale Alianţei Atlantice iar din 2004 toate aceste ţări fac parte şi din Uniunea Europeană, ca să nu mai spunem că Slovacia a intrat chiar şi în clubul euro de pe întîi ianuarie 2009. Discuţiile programate miercuri 6 martie sunt, după cum scrie Agenţia France Presse, o premieră absolută dată fiind participarea Franţei şi a Germaniei. Acest „summit” pregăteşte însă şi o viitoare reuniune a Consiliului european, în decembrie, consacrată întăririi apărării europene. Din anturajului preşedintelui François Hollande se afirma ceva mai devreme că miniştrii apărării din cele 6 ţări, aflaţi şi ei la Varşovia, şi-au mai propus să identifice „lacunele” Europei în materie de apărare. In acest scop sunt deci analizate experienţele avute de europeni în ultimii ani în contextul conflictelor din Balcani sau pe diverse fronturi din Africa. Parisul militează de multă vreme pentru crearea unei Europe a apărării şi consideră că într-o primă fază trebuie creată o „bază industrială ş