Ulrich Maly, primarul Nürnberg-ului, l-a privit lung pe Victor Ponta înainte să-i răspundă. "Herr Fenechiu? Nein. Nu din cauza lui o s-o sugeți cu Schengen-ul", a spus (cu alte cuvinte, desigur) social-democratul neamț.

Povestea refuzului, după părerea lui, începe demult, de pe vremea primelor năvăliri ale romilor în Bavaria și în restul lumii civilizate. Un timp, polițiștii au crezut că valul migrației se va liniști, că barbarii se vor cuminți și integra, dar lucrurile s-au agravat. Pe măsură ce veneau mai mulți, romii deveneau mai periculoși. La un moment dat, Germania a fost asaltată de șatre mobile, care se oploșeau cu tot cu furturi și cu jeg la periferia burgurilor curate și prospere. Cînd a fost sesizat, Bucureștiul a dat din umeri, iar țiganii au fost lăsați de capul lor. După intrarea în UE, România a promis cîte ceva, dar n-a făcut niciodată nimic, fiind mulțumită să-i vadă pe romi jefuindu-i pe alții. “Și în Nürnberg”, a adăugat Ulrich, “ne-am pomenit cu un mic stol de țigani” (a folosit, iarăși, alte cuvinte) “care se văicăreau de sărăcie. Știi cum am procedat? Le-am construit adăposturi – de fapt, niște case foarte rezonabile. Peste două săptămîni, cînd am mers să-i vizitez, toți aveau, parcate în fața ușii, Mercedes-uri.”

Publicat în Cațavencii, nr. 9(87), 2013

Ulrich Maly, primarul Nürnberg-ului, l-a privit lung pe Victor Ponta înainte să-i răspundă. "Herr Fenechiu? Nein. Nu din cauza lui o s-o sugeți cu Schengen-ul", a spus (cu alte cuvinte, desigur) social-democratul neamț.

Povestea refuzului, după părerea lui, începe demult, de pe vremea primelor năvăliri ale romilor în Bavaria și în restul lumii civilizate. Un timp, polițiștii au crezut că valul migrației se va liniști, că barbarii se vor cuminți și integra, dar lucrurile s-au agravat. Pe măsură ce veneau mai mulți, romii deveneau mai periculoși. La un moment dat