Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor.
Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro.
"Nu avem nimic de ascuns", a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că "trebuie să existe un echilibru" între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro - cât PIB-ul anual a ţării - ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei ţări.
Economia cipriotă reprezintă doar 0,2% din cea a zonei euro, dar salvarea acesteia va fi un test esenţial al noii proclamate coeziuni a uniunii monetare care a calmat pieţele financiare după ani de turbulenţe. Dacă bailoutul Ciprului eşuează, strategia anticriză a zonei euro va fi pusă din nou la îndoială.
De asemenea, miniştrii de finanţe au lăsat deschisă o posibilitate care ar putea înspăimânta pieţele, forţarea deţinătorilor de obligaţiuni şi a celor care au depozite la bănci să suporte, prin pierderi, o parte din costurile salvării.
Ministrul olandez de finanţe şi şeful Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a refuzat să respingă ideea cooptării d
