Mai multe fonduri de inves-tiţii şi-au exprimat interesul pentru finanţarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect evaluat la 6,5 miliarde de euro, susţin surse apropiate situaţiei. Aces-te fonduri nu sunt, însă, printre cele mai serioase şi mai cunoscute, motiv pentru care autorităţile noastre ezită să le coopteze în proiect, mai spun sursele citate.
Antreprenorul general al proiectului - Lavalin - şi-a exprimat intenţia de deveni acţionar al companiei de proiect - EnergoNuclear - cu o participaţie de 5% pentru a ajuta la finanţarea construcţiei celor două reactoare. Reprezentanţii Ministerului Economiei au solicitat companiei canadiene să mai coopteze în proiect alţi investitori serioşi, pentru a prelua de la Nuclearelectrica o participaţie mai mare în EnergoNuclear, potrivit surselor noastre.
De Unităţile 3 şi 4 sunt interesaţi şi chinezii, care ar putea veni cu o finanţare atractivă. Companiile chineze şi-au exprimat oficial interesul pentru proiect la finele anului trecut, iar ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, plănuieşte o vizită oficială în China chiar în această primăvară, mai susţin sursele citate.
În cazul în care nu atrag investitori care să susţină proiectul celor două reactoare, autorităţile noastre nu exclud posibilitatea realizării unei singure unităţi noi la centrala de la Cernavodă.
Proiectul celor doi noi unităţi nucleare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte, iniţial, Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). Nemulţumite de evoluţia discuţiilor cu autorităţile, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat, la sfârşitul anului 2010, la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect. Ceilalţi acţionari sunt
