Moartea lui Hugo Chavez aduce în discuţie problema succesiunii la cârma mişcării "revoluţionare bolivariene" în ţările Americii Latine. Cu liderul de la Caracas ieşit din scenă şi cu fraţii Castro din Cuba pregătind deja un viitor transfer de putere, atenţia se îndreaptă acum spre proaspăt reinstalatul lider ecuadorean Rafael Correa sau spre liderul de la La Paz, Evo Morales. Sursa: pflp.psSursa: Reuters
1 /.
La alegerile de luna trecută, Correa a fost votat de 57 la sută din alegătorii care s-au prezentat la urne. Popularitatea sa se datorează stabilităţii politice interne, eforturilor de combatere a sărăciei şi de reducere a decalajului economic între diferitele categorii sociale din Ecuador. Din 2007, când a preluat puterea, până în prezent, numărul ecuadorienilor care trăiesc sub pragul sărăciei a scăzut cu cinci procente.
Niciun preşedinte ecuadorian nu a rămas atâţia ani la putere în ultimul secol şi nici nu a avut capacitatea politică de a implementa proiecte pe termen lung. Însă mandatul său reînnoit luna trecută se anunţă unul dificil. Înrăutăţirea climatului investiţional, creşterea ratei criminalităţii (numărul crimelor a crescut cu 11 procente între 2007 şi 2011), izolarea Ecuadorului de instituţiile financiare internaţionale şi o opoziţie internă tot mai puternică îi vor bătaie de cap lui Correa în următorii cinci ani.
Alţi aliaţi, precum preşedintele bolivian Evo Morales, au jurat să ducă mai departe visul lui Chavez referitor la o unitate “bolivariană" în emisferă, iar în Cuba, ţară dependentă de ajutorul şi petrolul venezuelean, oamenii au fost profund afectaţi când au aflat că liderul de la Caracas a pierdut lupta cu cancerul.
Influenţa lui Chavez s-a făcut simţită însă întreaga regiune, de la micile insule caraibiene la îndatorata Nicaragua din America Centrală, dar şi în economiile mai mari, emergen
