Personalul medical este esenţial într-o secţie de terapie intensivă. Şi totuşi, fără dotări speciale în ce priveşte echipamentele şi tehnicile folosite, nu s-ar putea face mare lucru. Povestea unui asemenea dispozitiv, de tip ECMO, utilizat acum şi în insuficienţa respiratorie acută severă, o aflăm de la prof. dr. Dorel Săndesc, în interviul realizat de Iftimie Nesfântu.
Întrebasem odată, cu prilejul unui congres internaţional, un reputat profesor şi cercetător din SUA, care sunt zonele cele mai importante, vitale, în medicina modernă. Răspunsul, reper pentru sănătatea din oricare ţară a lumii, includea patru componente: anestezia şi terapia intensivă, apoi cercetarea medicală – fundamentală şi aplicată –, asistenţa medicală primară (la noi – medicina de familie) şi, nu în ultimul rând, pregătirea psihologică şi omenia doctorilor. Toate aceste componente erau, din perspectiva interlocutorului, esenţiale Mi-am amintit de răspuns, când, recent (februarie 2013), am primit invitaţia de a participa şi a fi martor la o premieră: introducerea în Clinica ATI din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara a unui echipament modern în tratamentul insuficienţei respiratorii acute severe prin suport artificial extracorporal, aşa-numitul „plămân artificial“. „Premieră la Timişoara?!...“ se întrebau colegi din mass-media. De aici s-a născut şi ideea interviului de faţă. Decât presupuneri, mai bine întrebăm, documentare. Şi cine altul ar fi putut să facă lumină decât prof. dr. Dorel Săndesc, şeful clinicii unde s-a întâmplat „minunea“ şi preşedintele în exerciţiu al Societăţii Române de ATI?
Nou şi pe plan internaţional
– Domnule profesor, în câteva cuvinte, ce este şi când se foloseşte acest dispozitiv nou introdus în clinica ATI? – Plămânul artificial este recomandat ca o soluţie de salvare la pacienţii care suferă de insuficienţă res
