După ce de 2-3 luni la nivel public se discută mai mult de teme extra politice şi politicianiste precum revizuirea Constituţiei, referendumul şi regionalizarea, în aceste zile avem primele mari semne de nemulţumire din economie, dacă putem spune aşa. Printr-o circulară trimisă la sfârşitul lunii februarie de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, consiliilor judeţene şi primăriilor li s-a cerut să ia toate măsurile care se impun pentru alocare cu prioritate a sumelor pentru achitarea arieratelor. În document, se precizează că doar după plata acestor arierate se vor aloca sume şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. De altfel, există o lege pentru reducerea arieratelor, dar şi un angajament luat în faţa Fondului Monetar Internaţional. Potrivit documentului, sumele defalcate din TVA pe care le primesc judeţele, dar şi cele din taxele locale şi impozite se repartizează pentru: achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor şi pentru cofinanţarea de proiecte de dezvoltare locală sau de proiecte de infrastructură.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care administraţiile locale care înregistrau la acea dată arierate, respectiv datorii a căror termen scadent a fost depăşit cu 90 de zile, au fost obligate să reducă volumul acestora cu 85% până la finele lunii martie. În caz contrar, Ministerul Finanţelor ameninţa cu blocarea plăţilor către trezoreriile administraţiilor vizate. Practic, după întocmirea bugetelor locale, reprezentanţii primăriilor şi consiliilor judeţene cu datorii aveau posibilitatea să împrumute bani puşi la dispoziţie de executiv pentru stingerea arieratelor. Valoarea totală a acestora era, la sfârşitul lunii decembrie 2012