Un nou scandal al plagiatelor a apărut pe piaţa media autohtonă: zeci de lucrări de licenţă – ale unei facultăţi socotite de elită – sînt pur şi simplu trase la copiator. Coordonator al lucrărilor este însuşi decanul facultăţii. Justificarea lui este năucitoare: „aşa era cutuma“ în anul 2007, „cînd Legea Educaţiei nu prevedea încă sancţiuni drastice pentru plagiat“. Este important de reţinut că scandalul nu există decît pe piaţa media. Presiunile făcute de ea, şi doar de ea, l-au determinat pe decan să se retragă din funcţie. Pe frontul învăţămîntului, pe cel al guvernanţilor – nu se întîmplă nimic. Mă întreb cum i-ar sta premierului, dovedit vinovat de acelaşi tip de furt, să apară la televizor scandalizat de frauda de la Stomatologie? În ce fel ar putea să-şi manifeste doamna Andronescu indignarea că educaţia românească a luat-o razna, după ce, de aproape un an, nu mai ştie cum să-şi peticească onoarea zdrenţuită de acuzaţiile de plagiat la adresa ei, a premierului şi a încă vreo trei foşti miniştri ai Învăţămîntului, colegi de partid?

DE ACELASI AUTOR Organizaţii noi, ambalaj de lemn Evaluări "de amorul artei" Portretul unui adolescent altfel În căutarea întîlnirilor pierdute Eu nu cred că atitudinea autorităţilor în rezolvarea problemelor învăţămîntului românesc este una de pură indiferenţă. Sau de incompetenţă. Eu cred că este un amestec de rea-voinţă şi complicitate cu „răufăcătorii“ din instituţii şcolare. Eu cred că au de ascuns – în spatele unui învăţămînt rudimentar, năclăit de nimicnicii şi de mediocrităţi – propriile imposturi, falsuri, şmecherii. Un învăţămînt curat – o şcoală care ar promova competenţele şi valorile autentice – i-ar scoate pur şi simplu, pe ei, cei care ne conduc, „din schemă“. „Aleşii noştri“ dispreţuiesc cultura. Consideră ilegalităţile flagrante din universităţi, din inspectorate, din şcoli, un moft al „elitiştilor“ sau u