161 – A murit Antoninus Pius, împărat roman Fiu al lui Aurelius Fulvus, Antoninus Pius s-a născut în Italia, la Lanuvium, pe 19 septembrie 86. A devenit consul în 120 și a fost guvernator al provinciei Asia în perioada 134-135. A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron, cu condiția de a adopta la rândul său, pe Marcus Aurelius și Lucius Aurelius Verus. Spre deosebire de împăratul Hadrian, Antoninus Pius nu a părăsit niciodată Italia. De asemenea, Antonius Pius a fost împărat Roman în perioada 138-161, fiind cel de-al patrulea din “Cei cinci împărați buni”. Politica sa internă se caracterizează prin atenția acordată administrației provinciilor, finanțelor statului, jurisdicției imperiale. Pe plan extern a continuat activitatea de consolidare a sistemului defensiv al imperiului. Răscoalele antiromane din Bretannia, Mauretania, Egipt și Iudeea sunt reprimate de generalii săi. Într-o atmosferă de liniște pe plan intern și extern, Antoninus Pius sărbătorește în 148 cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne. Domnia lui a fost identificată cu apogeul dinastiei antonine și al întregului principat. Antoninus Pius a încetat din viață la data de 7 martie 161. 1441 – Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, s-a născut în jurul anului 1407. Tatăl său, Voicu şi fraţii lui Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg. Pentru că s-au distins în luptele antiotomane, Sigismund i-a răsplătit în anul 1409, dăruindu-le castelul de la Hunedoara, împreună cu pământurile care ţineau de el, cu vreo 35 de sate, vămi, mine de sare, aur, argint şi fier. Atunci a primit familia Huniazilor şi blazonul ei nobiliar – un corb cu aripile uşor desfăcute şi cu un inel în cioc. Iancu a copilărit la castelul de la Hunedoara. După moartea tatălui