Miniştrii de Interne ai UE se reîntorc asupra aderării române şi bulgare la Spaţiul Schengen în a doua jumătate a anului. Se păstrează ideea aderării în două etape, dar nu există un calendar. România speră ca această discuţie să aibă loc în octombrie, însă Olanda exclude orice discuţie înainte de decembrie.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Argumentele Olandei sunt cunoscute, ea aşteaptă raportul MCV din decembrie al Comisiei Europene, care va reanaliza nivelul corupţiei din România şi din Bulgaria. La Bruxelles însă o oarecare impacienţă domnea joi în sala de reuniune, pentru ca dosarul Schengen, amânat din 2011, să fie odată finalizat.

Circa 16 state membre ale UE au luat cuvântul şi majoritatea a încurajat aderarea română şi bulgară. Germania, Olanda şi Finlanda s-au exprimat împotriva acesteia, Franţa s-a abţinut.

Statele nordice, Suedia şi Danemarca, alături de Austria păreau mai degrabă plictisite de dosar şi ar fi putut să-şi dea acordul oricum, numai să-l vadă şters de pe agendă. Cum Germania rămâne o problemă de neevitat şi cum aceasta spune că se teme de corupţia din România, dosarul nu poate fi deblocat imediat.

Cu toate acestea, cel puţin oficial, România încearcă o abordare pozitivă şi împreună cu Bulgaria vrea "să treacă la o ofensivă" cu fiecare ţară membră a UE. Ministrul de Interne, Radu Stroe, spunea la Bruxelles: "Sperăm să fie dovada faptului că spre sfârşitul anului vom găsi soluţia clară împreună, evident, că altfel nu se poate. Sperăm că şi Germania la acea dată va fi în măsură să ia o măsură corespunzătoare, adică favorabilă".

Adevărata problemă se pare însă că ar fi aceea veche a imigraţiei siriene. Germania se teme că printr-o extindere a Spaţiului Schengen, numeroşi refugiaţi sirieni din Turcia pot ajunge foarte uşor apoi în Grecia, Bulgaria şi România, până în mijlocul UE. Bruxell