De mai bine de o lună de zile nu reuşesc să-mi scap copiii de răceli. Sunt bine câteva zile, apoi răcesc din nou. Iar sunt bine, iar răcesc. Chestia asta se întâmplă din prima săptămână de grădiniţă. Ca să începem cu sfârşitul, acum sunt amândoi cu branulele la mâini, având pneumonie.

Toată lumea mi-a spus că în primul an de grădiniţă se va îmbolnăvi, dar n-am crezut că o să fie aşa de rău. Pur şi simplu o săptămână o duc, una stă acasă şi tot aşa. Şi bineînţeles că tot ce aduce de la grădiniţă distribuie tuturor, dar mai ales băieţelului. Care nu-şi suflă nasul şi trebuie să-l chinui cu batista bebeluşului (un fel de tub conectat la aspirator). Care refuză orice pastilă, sirop, ceai şi trebuie să-l fugăresc prin casă şi să-l constrâng să le ia.

Am încercat şi cu homeopate, şi cu naturiste/naturale şi cu alopate, i-am îndopat cu pastile, capsule, siropuri de imunitate şi degeaba. Absolut degeaba. Răcesc, răcesc şi iar răcesc. Asta înseamnă de la guturai, la otită, amigdalită, faringită, bronşiolită şi, desigur, pneumonie. Cât stă acasă fetiţa nu-i nicio problemă, cum o duc la grădiniţă cum aduce „gelmenii“. De germeni ştie de la George, o maimuţică din desene animate.

Problema la care nu am găsit încă un răspuns este: dacă vezi că ţi-e copilul bolnav, tuşeşte, strănută, îi curg mucii verzi, de ce îl aduci la grădiniţă? Asta nu pot să pricep. Chiar nu înţelegi, chiar nu îţi pasă ţie ca mamă că îi îmbolnăveşti pe alţi copii? Plus că băieţelul sau fetiţa ta are riscul de a se îmbolnăvi şi de altceva, în condiţiile în care are imunitatea scăzută. Când văd că are muci n-o mai duc la grădiniţă, e clar că are o răceală. În urmă cu aproximativ o lună de zile, din vreo 25 de copii câţi sunt în grupă mai erau doar 4. Ceilalţi erau bolnavi.

Sunt conştientă că îmbolnăvirile nu pot fi evitate, dar dacă oamenii ar avea conştiinţă, nu şi-ar mai aduce