Consumul impulsionat de majorările salariilor bugetarilor şi cheltuielile administraţiei publice a compensat contribuţia negativă a agriculturii, iar în final PIB-ul pe 2012 s-a îngrăşat cu 0,3% (la precedenta citire avansul era de numai 0,2%). Rămâne aşa?
Cum consumul reprezintă aproape patru cincimi din PIB, o creştere a acestuia cu aproape un procent (0,9% mai exact) duce indicatorul în teritoriu pozitiv garantat, independent de ce se întâmplă în zona investiţiilor şi a exportului net (exporturi minus importuri). Poate înţelegem în acest fel preocuparea obsesivă în România pentru stabilitatea cursului (consumul scade când euro creşte, având în vedere că importăm mai mult decât exportăm).
Consumul populaţiei (+0,8%) a fost impulsionat de salariile majorate din sectorul bugetar, iar volumul cheltuielilor administraţiei a săltat, la rândul său, cu 2,8% – iată reţeta creşterii economice obţinute anul trecut. În mod surprinzător, a doua citire a Statisticii arată un avans de 0,3%, după ce la precedenta economia crescuse cu „numai“ 0,2%. Cel puţin sutem consecvenţi în ceea ce priveşte direcţia, în SUA, de pildă, PIB-ul a ieşit până la urmă cu plus pentru ultimul trimestru din 2012, după o citire anterioară în teritoriu
negativ.
La bani mărunţi
Produsul Intern Brut poate fi calculat pe baza cheltuielilor, ca sumă între consumul privat, cel public, investiţii şi exportul net (exporturi minus importuri). Sau pe baza producţiei: valoarea adăugată brută (VAB) plus impozitele nete pe produs (impozitele datorate statului – TVA, accize etc. – minus subvenţiile acordate de acesta). În prima variantă ne referim în pricipal la salarii (consumul privat este influenţat de veniturile populaţiei), în cea de-a doua la ponderile diferitelor ramuri ale economiei în funcţie de producţia realizată de acestea în perioada respectivă.
Uitându-ne la calculu
