Principalele temeri ale disponibilizaţilor de la Mechel Câmpia Turzii, aflaţi joi în a şaptea zi de proteste, sunt că nu vor avea din ce să trăiască şi că nu vor putea să-şi întreţină familiile.
Unul dintre cei circa 200 de protestatari, Daniel Otvos, a declarat joi că nu ştie cum să se mai descurce şi că îşi trimite copilul la şcoală fără să-i dea de mâncare.
„Am lucrat în combinat 24 de ani, am 40 de ani vârsta. De la 16 ani am lucrat, aşa era. Am lăsat şcoala, am făcut 10 clase, şi am venit şi m-am angajat. Părinţii nici n-au ştiut că merg la servici o săptămână până s-a aflat. Acum aşteptăm să ne dea ălea trei salarii, că vine gazul, curentul, deja o venit a doua factură la curent şi la gaz, n-am de unde să le plătesc. Sunt muritor de foame. Îi ţin pe socrii, care-s cu mine şi nu lucrează, soţia nu lucrează, a lucrat la Gilău două luni şi apoi au dat-o afară că n-au mai prelungit contractul. Vă daţi seama ce necazuri. Am un copil, am rată la bancă de 3 milioane jumate. Trebuie să plătesc, ieri m-a sunat banca, azi aştept să mă sune iar. Ce putem face?! Nu ştiu, că suntem disperaţi. Nu avem bani, nu avem ce pune la copii, copilul a mers fără mâncare la şcoală azi dimineaţă, i-am zis să mănânce cornul de acolo. Cum să-i spui la copil: fată mănâncă cornul de acolo, că n-are tata să-ţi ia nimic în straiţă? N-avem pâine, aseară am făcut pâine în cuptor, în ler, am avut un kil de făină şi am făcut mâncare. Restul, nimic. Suntem vai de capul nostru, oamenii sunt disperaţi”, spune Daniel Otvos, citat de Agerpres.
Pentru un alt protestatar, Daniel Marinca, problemele sunt similare, asemănătoare cu cele ale tuturor disponibilizaţilor de la combinatul din Câmpia Turzii.
„Am lucrat în combinatul ăsta din 82, ca electrician, acoperitor metale. Am patru copii, cel mai mare e de 18 ani, cel mai mic e de 6 ani. Toţi sunt la şcoală
