O oarecare nerăbdare se făcea simţită joi la Bruxelles în sala de reuniune a miniştrilor de Interne ai UE, pentru ca dosarul Schengen, amânat din 2011, să fie odată finalizat. Cele mai multe state membre Schengen au încurajat aderarea română şi bulgară. Germania, Olanda şi Finlanda s-au exprimat împotriva acesteia. În lipsa ministrului de Interne, Manuel Valls, Franţa s-a abţinut.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Franţa nu mai face parte acum dintre ţările care se opun ferm extinderii Schengen cu cele două state. Mai mult de atât, surse franceze afirmă că ţara a încercat acum ca reuniunea de la Bruxelles, plecată pe baze negative, să se termine pe un ton pozitiv.

Acest ton "pozitiv" lasă o portiţă de dialog deschisă, fiindcă se spune că miniştrii se vor întoarce asupra dosarului până la sfârşitul anului. Acest moment este identificat de Olanda şi Germania ca fiind decembrie 2013, după evaluarea corupţiei în România şi în Bulgaria, pe care o face atunci Comisia Europeană.

Preşedinţia lituaniană

Lituania, care preia ştafeta preşedinţiei UE de la Irlanda, la 1 iulie, nu va avea o putere reală în a debloca acest dosar interminabil, care a început deja să plictisească state pentru care extinderea Schengen nu pune o problemă.

Olanda, Germania şi Finlanda par să spună însă că de fapt cheia soluţiei se află în mâinile României şi ale Bulgariei.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a afirmat joi la Bruxelles că cele două trebuie să-şi reformeze justiţia şi să combată corupţia şi crima organizată (referire făcută strict la Bulgaria). ”Nu vreau să dramatizez”, a spus el şi a adăugat totuşi că eforturile de până acum nu sunt suficiente. Prin urmare, ministrul nu a putut spune dacă în decembrie 2013 se va putea lua o decizie.

În curând, Hans-Peter Friedrich şi omologul său român, Radu