Badea şi Negoiţă au mai multe lucruri în comun decît le-ar plăcea să creadă celor care aşteaptă o schimbare la Dinamo
Nicolae Badea a anunţat că pleacă de la Dinamo. Îşi mai aduce aminte cineva cînd şi cum a venit el la clubul din Ştefan cel Mare? Au trecut 15 ani de atunci. În 1998, clubul de fotbal se reorganiza şi trecea de la statutul de club departamental la cel de societate nonprofit. Badea, deja lansat în afaceri, a apărut întîi ca sponsor, apoi, în 1999, a fost propus de Cornel Dinu pentru postul de preşedinte al clubului. Ministerul de Interne a fost de acord şi aşa Badea a devenit şef la Dinamo.
Despre talentele lui de manager, există mai degrabă dovezi indirecte: numele lui nu apare în nici un act din transferurile anchetate în Dosarul Transferurilor. Discretă, dar e şi asta o performanţă! A adus investitori la Dinamo, însă e greu de spus cît anume a investit el însuşi în echipă din averea personală. Acum susţine că nu mai are motivaţie şi îi invită pe jurnalişti să-i “scaneze” motivele retragerii.
Ei, să nu ne grăbim. Este doar al o sută unulea anunţ pe care-l face Badea în legătură cu plecarea lui iminentă de la club. Iar motivaţiile nu sînt atît de greu de desluşit încît să necesite hi-tech. Situaţia financiară a clubului este de aşa natură încît ar fi nevoie ca Nicolae Badea să fie şi finanţator, nu doar acţionar şi coordonator de credite.
Să nu ne grăbim nici să afirmăm că la Dinamo se produce o schimbare în conducere. Se schimbă doar numele acţionarului majoritar: Ionuţ Negoiţă în loc de Niculae Badea. Nu avem motive să credem că un stil de afaceri va înlocui un alt stil de afaceri. Că după un milionar prudent, care a dezvoltat un imperiu IT din contracte cu statul, urmează un milionar self-made, care a făcut primii bani muncind la o interfaţă prietenoasă în garajul părinţilor.
Nici pomeneală! Ionuţ Negoiţă s-a îmbogăţit
