Misoginismul în politică nu este o noutate. Unii ar putea spune chiar că stăm bine față de anii trecuți. Dar când vine vorba despre egalitate între sexe, egalitate în drepturi, sau chiar în șanse, trâmbițate „politic corect” pe la toate colțurile, relația dintre teorie și practică nu este nici măcar apropiată.

La o primă privire pe scena politică locală, în mulțime par să se înghesuie numai bărbați. Cu ajutorul unei „lupe imaginare” însă, la o privire mai scrupuloasă, parcă-parcă se disting și câteva doamne. Niște motive ar putea fi că ori nu au loc de bărbați, ori electoratul nu este pregătit aleagă femei, ori poate că ele nu reușesc să mintă cu atâta convingere ca bărbații.

Realitatea e că în consiliile din Alba, lucrurile nu arată prea „feminin”. La primăriile din zece orașe din județul Alba, cu un total de 172 de consilieri locali, am reușit să găsim doar 22 de femei, adică undeva la 12%, ceea ce este sub nivelul european cam de trei ori.

La Consiliul Județean, avem 21 de bărbați și doar 2 femei: Marcela Dărămuș (PSD) și Angelica Mocan (PNL). Din cele 78 de unități administrativ-teritoriale din Alba, trei sunt conduse de femei, Lenuța Bubur de la Crăciunelu de Jos, Lenuța Aldea de la Cergău și Emilia Livia Cândrea de la Doștat.

Situația nu este echilibrată peste tot, așa că nu putem să generalizăm gradul de misoginism în orașele din Alba. De exemplu, la Aiud, din totalul de 19 consilieri locali, 5 sunt femei, adică peste 25%, iar la Cugir, din 19 consilieri, 4 sunt femei. La Ocna Mureș, din 17 consilieri 3 sunt femei, iar la Abrud, din 15 consilieri 3 sunt femei. Singurele primării din județ care nu au inclus în partea eligibilă a listelor electorale nicio femeie sunt Alba Iulia și Cîmpeni, drept pentru care, în consiliile locale din acest orașe sunt numai bărbați.

Sunt partide care nu au avut nici măcar un candidat femeie, iar dintr