Săptămâna aceasta guvernul Letoniei i-a prezentat Comisiei Europene solicitarea de a adera la euro începând cu 1 ianuarie 2014, ţara urmând să devină astfel al 18-lea stat membru al uniunii monetare, cu toate că nu are susţinerea populaţiei. Solicitarea Letoniei reprezintă un vot de încredere acordat monedei unice, dar vine de la o economie care a plătit un preţ enorm pentru a ajunge un model de disciplină fiscală.
„Aceasta este o zi care va intra în istoria Letoniei“, a spus Andris Vilks, ministrul leton de finanţe, după ce a semnat cererea oficială de aderare la zona euro.
Statul baltic şi-a ancorat moneda naţională la euro din 2004, când a intrat în Uniunea Europeană (UE). Economia letonă se bazează foarte mult pe moneda unică, 90% din creditele acordate şi 50% din depozitele atrase de bănci fiind denominate în euro, potrivit agenţiei de evaluare financiară Fitch.
În 2009, Letonia a fost prima ţară din UE care a cerut ajutor financiar din partea FMI, din cauza crizei care a aruncat economia într-o recesiune severă. De atunci, economia letonă şi-a revenit, în prezent Letonia având cea mai mare rată de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) şi a doua cea mai mare rată de creştere a exporturilor din UE, scrie EUobserver. În 2012, PIB-ul Letoniei a crescut cu 5,5%, iar estimările CE pentru 2013 şi 2014 indică un avans economic de 3,8%, respectiv 4,1%.
Dar rata şomajului aproape s-a triplat de la intrarea economiei în criză, iar din 2008 ţara şi-a pierdut mai mult de 5% din populaţie din cauza emigrării. Majoritatea celor care au plecat sunt tineri.
Şomajul, care a depăşit nivelul de 20% în 2009, „scade în mod constant, chiar dacă este încă ridicat“, a afirmat Olli Rehn, comisarul european pentru politici economice şi monetare. Anul trecut, rata şomajului a fost de 14%, potrivit datelor Eurostat, însă scăderea ar putea fi pusă
