Ciprul ar putea introduce o „taxă specială de solidaritate“ pe veniturile din dobânzi şi ar strânge 4,5 miliarde de euro din privatizări pentru a finanţa propriul pachet de salvare în timp ce-şi va restructura cu 20% sectorul bancar supradimensionat, inclusiv prin vânzarea subsidiarelor băncilor cipriote din ţări precum România, a declarat guvernatorul băncii centrale cipriote.
Guvernatorul Panicos Demetriades a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţinătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar.
Reprezentanţi ai troicii creditorilor internaţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni.
Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Discuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, notează Deutsche Welle.
Salvarea Ciprului va presupune pomparea masivă de capital în bănci, dar Germania, Finlanda şi alte câteva state din zona euro se tem de costurile politice pe care le-ar aduce sprijinirea unui sistem bancar care adăposteşte în depozite fonduri de miliarde de euro provenite din Rusia.
Pentru a calma îngrijorările, Ciprul a acceptat să se supună unui audit independent al mijloacelor prin care controlează spălarea de bani prin băncile sale. Opţiuni de salvare mai r
