La cîteva zile după alegerile parlamentare m-am nimerit la o emisiune t.v. alături de – pe atunci pedelistul – Mihai Stănişoară. Combătea aprins, ca tot parlamentarul aflat în opoziţie şi ca vicepreşedinte al PDL-ului ce era. Din cauza precedentelor fugi pedeliste, i-am spus că n-ar fi de mirare dacă din PDL-ul său vor mai pleca oameni. Stănişoară a exclus aprig această ipoteză. L-am asigurat că dacă am face pariu, aş cîştiga sigur, dar că e bine că el agită stindardul unităţii într-un partid care tocmai a intrat în opoziţie.

Tot atunci am observat că Mihai Stănişoară nu prea ştie istoria şi preistoria PDL-ului. Fostul ministru mi-a spus că astea sînt detalii, Important e ataşamentul la ideile partidului. Dar, îl întreb, nu i se pare că ideile astea cam lipsesc? Stănişoară mă contrazice: PDL e singurul partid de dreapta din România, partid cu vocaţie europeană, adică exact ceea ce recitau la unison pînă de curînd şi Blaga şi Elena Udrea şi Monica Macovei.

Acum Stănişoară, fost consilier prezidenţial, funcţie din care a ajuns ministru al Apărării, e proaspăt membru al PNL. În această calitate, Stănişoară spune că nu se recunoaşte în nici una dintre moţiunile celor trei foşti colegi de partid: că Blaga e obosit, că Monica Macovei spune lucruri trăsnite pe la Bruxelles, că Udrea n-ar fi nici ea o soluţie pentru PDL şi că PNL, care pentru el e prezentul şi viitorul, e singurul partid cu adevărat de dreapta din România. O mai fi reflectat omul între timp. Din cîte ştiu, există şi alţi membri ai PDL care reflectează asupra drumului lor în politică în interiorul acestui partid, chiar dacă Mihai Stănişoară face pe niznaiul.

Dacă ne luăm după ultimele declaraţii ale celor trei care se luptă pentru şefia partidului, Blaga pare să ştie că el va fi cîştigătorul şi-i anunţă de pe acum pe udrişti şi pe reformişti că e destul loc în partid şi pentru ei. Asta în